Furlans de diaspore

Les vôs dai Furlans sparniçâts ator pal mont

Saturday, February 2, 2013

Dopo tant timp

O sin in tal 2013 e l' ultin post co vevi fât al jere in tal 2010. Agnoruns.In chescj agns al mont al e gambiat, tancj dai blog amis co vevin e son pustots tant che chist, e leint i gjornai al semee propite che i fastidis e son simpri chei.  No ai mai siarat chist blog, e mai lu fasarai ancje sal vora di co scrivarai une volte ogni muart di pape.  Vualtris so ses ancjemo ator cemut ? Dut ben ? 

Saturday, September 4, 2010

In tal trafic

Al jere miercus di matine e o stevi lant a vore. O stevi guidant le machine ma al me cjâf al jere plen di pensîrs. Rivaraio a vore mancul 15 minûts prime? Ustie o ai di visâmi di cjoli al libri pal cors di anatomie, o ai di paiâ le bolete eletriche... e cussì indenant. Tant cal me cjâf al jere daûr a pensà a ce co varês fat e vût di fa vie pal di' I mei voi e cirivin le corsie plui svelte e al voli al e' colât su une machine. Le machine e jere scure, e dal barcon daûr si viodeve une bandiere spleade parsore di une bare. Le bandiere ere che nazional, le machine e steve lant da le base militar le che rivin i colats in vuere oltremar al simitieri di Arlington le che i soldats e vegnin sapulits. Un minut prime pe radio e vevin finut di trasmeti un toc dal discors dal president sule fin de vuere in Iraq. Une des vueris e je finide ,al diseve,e i soldâts e stan tornant a cjase. Cui erial chist zovin o zovine? Ce siums vevial cun cal a firmât al contrat di servizi ? Forsit al le lat soldat parceche al voleve dome servi al so pais, o pe borse di studi, o parceche al voleve viodi al mont, o parceche al jere cence lavor e al servizi militâr al jere restât le une maniere dignitose par mantignisi e proviodi pe so famee.
In tancj pais par i colâts in vuere e son funerâi di stat, cun tant di autoritâts e frecis tricolôr. Ma in chest cas e in tancj altris nuie. Dome cualchi uficiâl in gringule , i parincj e tantis graciis di bande di une nazion par simpri in debit. O sin un pais in vuere, ma cjalant ator no si nacuarzisi. Le int e va pa soi afârs come nie e i muarts e vegnin puartâts in tal simitieri in te anonimât dal trafic pendolar e intant une altre vuere e continue.

Saturday, February 13, 2010

Qualchi foto piardude

Sgarfant ator o ai cjatade une vecje clavute cun des fotos co ai fat in Friul timp indaur.
Par ducj che come me' no son in Friul, e chei che son in Friul ma che no viodin l'ore che rivedi le primevere un pocjs di fotos furlanis.







Thursday, February 11, 2010

Coca Messicane


Le me' bevande preferide e je' al cafè ( merecan lunc, no espresso grazie ), in mancjance o assum le me dose cuotidiane di cafeine par vie di altris bevandis cafeinadis.
Di solit e je une Coca Cola o alc di simil.Al probleme cu le Coca Cola fin dai agns '80 ale' stat ( chi in Americhe ) che al sucar di cane al e' stat costituît cul HFCS. (High-Fructose Corn syrup) Tradot par furlan "sirop di blave". :-)
Sicome mi viôt come un sommelier di bibitis, par esperience o sai che al savor di une bevande al HFCS e une al sucar di cane e an doi savôr distints. Un poc come le diference tra une bevande "diet" e une no. E son diviersis rasons par evità' al omni-present HFCS e chest sito lis liste ma personalmentri le fas par vie dal savôr.
Fin a cualchi timp indaûr le viodevi come une cause pierdude, dopodut i produtôrs di blave e son une lobby une vore potente, ma in te me buteghe preferide o ai cjatade une casse di Coca Cola cu su scrit "Echo en Mexico" plene di butigliutis di veri come che no les vedevi dai agns '80 . Nie di strani se nol fos co sin in Americhe e che le Coca-Colas in cuestion invecit dal HFCS e son stadis tratadis cul plui tradizionâl sucar di cane. Cirint ator pe ret o ai scuviert che no soi l'unic "tradizionalist" in Americhe e che di agns e je int dongje dal confin Messican e Canadês e smercje coca-cola di contrabant. A chel punt mi ven di domandâmi se o sin dome no' merecans che o vin di sorbisi bevandis zucaradis cul HFCS.

Tuesday, February 9, 2010

O soi ancjemò vîf

Si no soi sparit o "dropped from the face of the earth". Tra lavôr e scuele e altri robis in tai ultins dodis mes no ai vût tant timp par tignì' al blog corent o tignimi in contat cui altris furlans sparnicias ator pal mont. Mi scusi cun dute le int che mi a mandat e-mail e no ai rispuindut.
O sarai plui braf di cumo' in denant.
Par cui cal ves un cont su Facebook, che mi lassedi un contat in tai coments che lu zonti in te me liste.
Chi sot a segui' qualchi foto de nef-apocalisse che o vin vut in Maryland in te ultime setemane. ( passe miez metro di nef e in qualchi bande un metro ).

Le cassete de pueste dopo jessi stade scavade fur de nef:



Dopo 24 oris di lavôr di pacare le strade e je cussì:


Wednesday, February 18, 2009

Un documentari su le crisi economiche.

Par capi' miôr cemût cheste "crisi" si e' svilupade, PBS ( Le television publiche merecane ) iar di sere e a trasmitut chest "documentari" . Al e' un filmat di un' ore, e par cui cal a voie di savè i parcè' e cemût de crisi e je une buine ocasion par capi' di plui.



Sunday, February 15, 2009

Un pacifist particolâr

Cheste setemane un merecan une vore special al e' le pasât a miôr vite.
Ed Grothus rivât ale conclusion che ancje une sole bombe e jere une in plui, in tai agns '60 si' e dimetût de so posizion di tecnic militâr e al e' deventât un pacifist e ativist politic . Le so buteghe/museo "The Black Hole " in New Mexico ( che restarà viert al public ) e son un dai puescj su le me liste di visità.
Chi sot un filmât su le so buteghe " The black Hole ".